luni, 14 noiembrie 2011

Peles Castle

http://obiectedecorative.blogspot.ro/

Peleș Castle is a Neo-Renaissance castle in the Carpathian Mountains, near Sinaia, in Prahova County, Romania, on an existing medieval route linking Transylvania and Wallachia, built between 1873 and 1914. Its inauguration was held in 1883.


By form and function, Peleş is a palace, but it is consistently called a castle. Its architectural style is a romantically inspired blend Neo-Renaissance and Gothic Revival similar to Schloss Neuschwanstein in Bavaria. A Saxon influence can be observed in the interior courtyard facades, which have allegorical hand painted murals and ornate fachwerk similar to that seen in northern European alpine architecture. Interior decoration is mostly Baroque influenced, with heavy carved woods and exquisite fabrics.


 The collection of arms and armor has over 4,000 pieces.


Peleş Castle has a 3,200-square-metre (34,000 sq ft) floor plan with over 170 rooms, many with dedicated themes from world cultures (in a similar fashion as other Romanian palaces, like Cotroceni Palace). Themes vary by function (offices, libraries, armories, art galleries) or by style (Florentine, Turkish, Moorish, French, Imperial); all the rooms are extremely lavishly furnished and decorated to the slightest detail. There are 30 bathrooms. The establishment hosts one of the finest collections of art in Eastern and Central Europe, consisting of statues, paintings, furniture, arms and armor, gold, silver, stained glass, ivory, fine china, tapestries, and rugs. The collection of arms and armor has over 4,000 pieces, divided between Eastern and Western war pieces and ceremonial or hunting pieces, spreading over four centuries of history. Oriental rugs come from many sources: Bukhara, Mosul, Isparta, Saruk, and Smirna. The porcelain is from Sèvres and Meissen; the leather is from Córdoba. Perhaps the most acclaimed items are the hand-painted stained glass vitralios, which are mostly Swiss.
A towering statue of King Carol I by Raffaello Romanelli overlooks the main entrance. Many other statues are present on the seven Italian neo-Renaissance terrace gardens, mostly of Carrara marble executed by the Italian sculptor Romanelli. The gardens also host fountains, urns, stairways, guarding lions, marble paths, and other decorative pieces.

Source: http://en.wikipedia.org/wiki/Pele%C8%99_Castle

miercuri, 2 noiembrie 2011

Wild Carpathia


The documentary “Wild Carpathia,” will be broadcast by Travel Channel in a four-episode serial, starting from October 30, 8 pm. The film will be translated in 20 languages and will be aired in 119 countries.


 Wild Carpathia Documentary   http://vplay.ro/watch/zmuvk2eu/

"Home to bears, wolves and the elusive lynx, this is perhaps the last great wilderness in Europe, seen as never before. Charlie provides a unique insight into the scenic beauty and rich culture of the region, exploring its chequered history from the mystical ruins of the ancient Dacian civilisations to its medieval communities, the heritage of which survives intact to this day. In his quest to find remote villages, cross mountains and spot bears in the wild, Charlie meets a range of colourful characters including shepherds, artists, eco-warriors, craftsmen, trackers, even a Count. Charlie also meets HRH Prince Charles to find out why he has a special interest in the area. Wild Carpathia captures the fragile majesty of a unique eco-system and show why it deserves to be preserved in all its glory for the benefit of future generations."

Source: http://www.travelchannel.co.uk/series-info.asp?series=Wild+Carpathia&ID=1535
             http://vplay.ro/

luni, 31 octombrie 2011

Nature Reserves and Natural Monuments in Prahova County

Parcul Natural Bucegi, aflat pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova si Brasov, figureaza in Legea nr. 5/2000 cu o suprafata de 32 662 ha, din care 16 334 ha se afla pe teritoriul judetului Dambovita. Cuprinde o mare diversitate biologica, geologica, geomorfologica, carstul ce prezinta o importanta deosebita prin frumusetea peisajului si prin interesul stiintific: Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Zanoagei, Cheile Ursilor, Cheile Orzei, Cheile Tatarului, claile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline.
Frumusetea peisajului, completata de chei, pesteri, stanci cu forme curioase, cum sunt Babele si Sfinxul - multe dintre ele monumente ale naturii - minunata vale a Ialomitei si a afluentilor sai, padurile ce inconjoara poalele muntilor fac din zona muntilor Bucegi, una dintre cele mai pitoresti din tara, vizitata anual de numerosi turisti. In aceasta zona, pe teritoriul judetului Dambovita sunt construite cabanele: Babele, Bolboci, Zanoaga, Scropoasa, Padina. Hotelul Pestera, care poate gazdui peste 200 de turisti, ofera acestora posibilitati de cazare si servicii deosebite (restaurant, bar de zi, piscina, sala de bowling). De asemenea, pe muntele Paduchiosu, la granita dintre judetele Dambovita si Prahova s-a ridicat un complex turistic modern. Anual, elevi din toata tara isi petrec vacantele la taberele scolare Caprioara, Cerbu, Vanatoru, intru-un cadru natural deosebit din Muntii Bucegi.

Cum ajungem? :
- DN 71 - Targoviste - Sinaia - se desprind urmatoarele trasee:
- DJ 714 : sat Glod - Sanatoriul Moroeni - plaiul Priporului -muchia Dichiului - cabana Zanoaga - cabana Bolboci -lacul Bolboci - cheile Tatarului - cabana Padina - hotel Pestera. Traseul masoara 34,8 km, din care sunt asfaltati doar primii 5 km, de la Glod pana la Sanatoriul Moroeni. Restul drumului este de tip forestier circulabil tot timpul anului.
drum spre lespezi
- Dupa cota 1000 - muntele Paduchiosu - se urmareste in stanga, drumul de tip forestier care trece pe langa cabana Cuibul Dorului, apoi spre Muntele Dichiu si coborand la Zanoaga se ajunge in DJ 714, ruta devenind comuna cu reperele: cabana Zanoaga - cabana Bolboci - Lacul Bolboci - Cheile Tatarului - cabana Padina - Pestera Ialomitei - hotel Pestera;
- De la iesirea din Moroeni, se continua traseul spre stanga ( peste pod ), pe drumul industrial Pucheni - Muntele Lespezi, trecand pe langa taberele Caprioara, Cerbu, Vanatoru.
- Cu telecabina din Busteni la cabana Babele

Trasee marcate:
- Cruce albastra: Pietrosita - plaiul Lespezi - cabana Scropoasa - cabana Zanoaga - cabana Padina - hotel Pestera - cabana Babele;
- Cruce rosie: hotel Pestera - cabana Padina - saua Strunga - sub Strungile Mari - spre Moeciu, prin Vf. Pravalele si Vf. Bingaleasa;
- Banda albastra: cabana Vf. Omu - valea Ialomitei - hotel Pestera - saua Cocora-Laptici - cabana Piatra Arsa;
- Banda rosie: hotel Pestera - valcelul Laptici - saua Laptici - valea Izvorul Dorului -cabana Vf. cu Dor;
- Banda rosie: cabana si Vf. Omu - Vf. Gutanu - Vf. Batrana - saua Strunga sub Strungile Mici - saua Bucsa;
- Punct rosu: hotel Pestera - cabana Padina - saua Strunga - spre Moieciu de Sus prin Muntele Grohotisu, Poiana Gutanu, Muntele Plesa;
- Triunghi rosu: hotel Pestera - valea Doamnelor - saua Batrana - spre Moeciu de Sus, prin Poiana Gutanu, Muntele Plesa ;
Rezervatiile naturale au un rol deosebit in protectia si conservarea unor habitate, specii de plante si animale salbatice,elemente si formatiuni geologice, speologice, paleontologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita. Cele mai importante valori naturale protejate sunt redate in cele ce urmeaza.
Rezervatii naturale:

9 rezervatii naturale aflate pe teritoriul Parcului Natural Bucegi :

Rezervatia naturala mixta Orzea - Zanoaga cuprinde sistemul carstic : cheile Zanoagei Mari, cheile Orzei, claile din Lespezi (monumente al naturii), frumoase paduri de molid (Picea abies), palcuri de larice (Larix decidua) si cateva exemplare de zambru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei si deasupra cheilor Zanoagei Mari. O vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcance se intalneste in cheile Zanoagei Mari.

Rezervatia naturala mixta Zanoaga - Lucacila cuprinde cheile Zanoagei Mici, cheile Zanoagei
Mari (monumente al naturii), frumoase paduri de molid (Picea abies), palcuri de larice (Larix decidua) si cateva exemplare de zambru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei. O vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcance se intalneste la poalele peretilor sudici de calcare titonice al muntelui Zanoaga , numit si “Podul cu florile “ si in cheile Zanoagei Mari.

Rezervatia naturala mixta Cheile Tatarului, pe langa vegetatia termofila,
cu elemente floristice rare pe care le ocroteste si frumusetea pisajului, reprezinta si o interesanta rezervatie geologica si paleontologica, ce cuprinde sistemul carstic Tataru : lapiez, doline, cheile Tatarul Mare (monument al naturii) Pestera Ursului si Pestera Mica (din cheile Tatarul Mare), o fauna fosila abundenta si diversa.
Sectorul cel mai frumos al cheilor Tatarul Mare - situate la coada lacului Bolboci - se afla in aval, pe cca. 300 m, unde Ialomita s-a adancit in prelungirea sud - estica a masei de calcar jurasic a Muntilor Tataru. Aici, pe versantul stang al vaii Tatarului, la altitudinea de 1548 m, se vad deschiderile celor doua pesteri –

Pestera Ursului si Pestera Mica - cele mai inalte statiuni paleolitice de la noi din tara - urmele de vatra si prezenta oaselor aschiate in cantitati destul de mare sunt marturii ca omul le-a folosit ca adapost in perioadele de retragere a gheturilor Wurmiene.
Rezervatia cheile Tatarului retine atentia prin fauna fosila existenta aici, in stratele de calcar jurasic.

Turbaria Laptici - rezervatie naturala botanica (rezervatie stiintifica, in conformitate cu unele
lucrari din literatura de specialitate)

Tinovul Laptici, desi mic si izolat geografic de zonele mari de tinoave din Romania ocroteste o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte si o microfauna caracteristica mlastinilor oligotrofe, deosebit de interesanta si variata. In Bucegi, aglomerari de Sphagnum se intalnesc in mai multe puncte, dar tinovul Laptici este singurul unde acesta se gaseste in masa compacta, formand depozite de turba, de 1 m grosime.

Rezervatia naturala mixta Pestera - Cocora cuprinde sistemele carstice Batrana - Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul (monumente ale naturii) si sistemul din Valea Horoabei: lapiez, Cheile sau Canionul Horoabei, Izbucul din Horoaba, Turnul Seciului (monumente ale naturii). Pestera Ialomitei, sapata in calcarele jurasic-superioare
din culmea sud-estica a muntelui Batrana, la 1530 m este o pestera mare, dispusa pe doua etaje, care insumeaza 804 m de galerii fosile si active.
Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperita de molidisuri, caracteristice pe calcare titonice si bine reprezentate pe muntele Cocora si la poalele muntelui Batrana. Se mai gasesc aici numeroase palcuri de larice (Larix decidua) pe stancile din Cheile Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Batrana, muntele Cocora, palcuri sau exemplare izolate de zambru ( Pinus cembra)- relict glaciar in valea Lesnitei, pe Valea Horoabei, pe muntele Cocora si in valea Suchelnitei, pe muntele Batrana.

Poiana Horoaba - rezervatie naturala botanica
Rezervatia ocroteste o vegetatie specifica etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum, care cuprinde raritati precum Gentiana bulgarica.

Poiana Crucii - rezervatie naturala botanica
Rezervatia ocroteste o vegetatie specifica etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum , care cuprinde raritati precum Gentiana bulgarica, Gentiana verna

Pestera Ratei - rezervatie naturala mixta ( geologica - geomorfologica, speologica)
Rezervatia cuprinde sistemul carstic Ratei de pe valea Rateiului: Cheile Rateiului (monument ale naturii), chei meandrate cu un numar de 17 pesteri de mici dimensiuni, care reprezinta foste pierderi fosile ale raului Ratei si sistemul endocarstic pestera Ratei (monument al naturii).

Pestera Ratei formata din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje (unul activ si doua fosile), cu o dezvoltare de cca. 8000 m si 0 denivelare de +67 m, este o pestera gigantica si reprezinta cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Este printre putinele pesteri din Romania in care se intalnesc concomitent concretiuni de calcit, gips si aragonit. In diverse puncte ale pesterii se intalnesc stalactite fistulare, stalactite excentrice, gururi, perle de caverna, coralite, draperii, stalagmite lumanare, coloane si domuri.

Plaiul Hotilor sau Punctul fosilifer Plaiul Hotilor - rezervatie naturala paleontologica
La est de soseaua ce trece prin Plaiul Hotilor se poate observa o succesiune caracteristica in formatiunile de flis cretacic si anume, trecerea de la Hauterrivian la Barremian, intr-o cuta rasturnata, care face ca termenii sa se succeada in ordine inveversa. De la vest spre est apar roci argilo - marnoase, cenusii - galbui (strate de omarnic barerremiene), peste care urmeaza marne tari, foioase cu resturi de plante incarbonizate, apoi conglomerate tilloide cu blocuri de calcare tithonice si sisturi argilo - marnoase dure cu vine de calcit, ce apartin stratelor de Sinaia superioare. Pe cei doi versanti ai sai apar si blocuri masive de calcar ce contin o bogata fauna fosila de Stramberg.

2 rezervatii naturale din - afara Parcului Natural Bucegi :

Plaiul Domnesc - rezervatie naturala paleontologica, aflata in cuprinsul Muntilor Bucegi

Stratele de Sinaia, entitate stratigrafica bine conturata in cadrul zonei interne a flisului din Carpatii Orientali, a fost separata in trei subdiviziuni ce corespund unor complexe litologice distincte. Dintre acestea Stratele de Sinaia superioare se caracterizeaza, printre altele, si prin prezenta in partea de sus a unor nivele conglomeratice. Este vorba de conglomerate tilloide, cu matrice argilo-marnoasa, slab cimentate si care cuprind, pe langa galeti, si blocuri de volume considerabile. Astfel de blocuri, de 100-500 mc, formeaza adevarate klippe, de fapt olistolite, ce sant constituite din sisturi cristaline si calcare, de diferite tipuri. Se citeaza astfel calcare eotriasice, calcare medio-triasice, calcare apartinand partii inferioare a Neojurasicului, calcare tithonice si calcare berriasiene. In general toate calcarele sant fosilifere, un loc deosebit, din acest punct de vedere, ocupandu-l insa calcarele tithonice, prin abundenta faunei pe care o contin.

Olistolitele din Plaiul Domnesc au fost puse sub ocrotire ca fiind deosebit de bogate si interesante in ce priveste continutul paleontologic.

Izvoarele de la Corbii Ciungi - rezervatie naturala mixta (rezervatie stiintifica dupa unele lucrari din literatura de specialitate), aflata pe teritoriul administrativ al comunei Corbii Mari.
Cum ajungem? : Rezervatia este accesibila ruland pe autostrada Bucuresti - Pitesti pana in dreptul localitatii Corbii Mari. De la ramificatia spre localitatea Potlogi se urmareste drumul DN 61 spre Corbii Mari, care merge paralel cu autostrada. La cca. 2 Km dupa iesirea din com.Corbii Mari spre com. Izvoru (fost Corbii Ciungi, jud. Giurgiu), pe partea dreapta a soselei, ( la cca. 200 m de sosea) se afla rezervatia Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi.
Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi reprezinta o adevarata " oaza acvatica cu flora si fauna relicta in Campia Romana ". Descoperitorii complexului de izvoare de la Corbii Ciungi, L. Botosaneanu si St. Negrea au efectuat studii faunistic- ecologice temeinice, semnaland prezenta a numeroase grupe de hidrobioniti. Dintre aceste grupe numeroase, cele mai remarcabile din punct de vedere ecologic si arealistic, al elementelor endemice si relicte, s-au dovedit a fi turbelariatele, rotiferele, caldocerele, ostracodele, amphpodele, tardigradele, trichopterele si hidrahnelele.

TRASEE TURISTICE ÎN PARCUL NATURAL BUCEGI
Sinaia (800m) - Hotel Alpin(1400m) - Curmatura Vârfului cu Dor(1940m) - Valea Izvorul Dorului – Saua Laptici(1830m) – Hotel Pestera(1610m).
Marcaj: banda rosie / Durata: 5-6 ore
Descriere – De la Hotelul Furnica, traseul urca continuu pâna în Saua Vârfului cu Dor, trece sugestiv pe lânga Cabana Bradet, Hotel Alpin, Cabana Valea cu Brazi. Dupa punctul „La Lac”, continua pe lânga Piatra Turcului si urcând pe Muntele Furnica, ajunge în Saua Vârfului cu Dor, coboara prin Vâlcelul Vârfului cu Dor, urca în amonte pe Valea Dorului si dupa un urcus scurt în Saua Laptici, coboara spre Hotelul Pestera.

Sinaia(800m) – Cabana Poiana Stânei(1270m) – Cabana Piatra Arsa(1950) – Cabana Babele(2200m) – Cabana Omu(2505m) – Valea Malaiesti-Uzina Electrica Râsnov (815m) – Râsnov(675m).
Marcaj: banda albastra / Durata: 13-15 ore
Descriere – Traseul urca continuu de la marginea orasului Sinaia, trecând prin Valea Pelesului, traverseaza Poiana Stânei. Mai sus urca pe Piciorul Pietrei Arse, ocoleste Obârsia Vaii Pelesului si coboara spre Cabana Piatra Arsa. Traverseaza Valea Dorului, depaseste Saua Cocora-Laptici si coboara prin Poiana Vârful cu Bradet la Cabana Pestera. De aici urmeaza malul stâng al Vaii Ialomitei, pâna la Cascada Obârsiei si urca în curmatura Vaii Cerbului. Dupa un scurt urcus, atinge Vârful Omu, de unde urmeaza o coborâre usoara spre NNV pe Muntele Bucsoiu. Traseul se orienteaza spre dreapta si coboara accentuat în serpentine în Caldarea Malaiesti, pâna în apropierea fostei Cabane Malaiesti. De aici drumul coboara prin padure si dupa ce se lasa la dreapta traseul spre Cabana Diham, continua spre stânga coborând în drumul forestier din Valea Glajariei, pe care îl urmeaza pâna la Râsnov. sus

Poiana Stânei(1270m) – Valea Babei – Poiana Tapului(860m)
Marcaj: punct galben / Durata: 1 ¼- 1 ½ ore
Descriere – Din Poiana Stânei, poteca coboara prin padure, traverseaza Pârâul Pietrei Arse, ajunge în drumul forestier din Valea Babei si pe acesta în Poiana Tapului.

Poiana Tapului(860m) – Cascada Urlatoare(1100m)
Marcaj: punct albastru / Durata: ¾-1 ore
Descriere – Traseu foarte usor prin padure, în lungul drumului forestier (2 Km) ; la capatul acestuia urmeaza un urcus scurt si mai accentuat.

Busteni(885m) – Cascada Urlatoare(1100m)
Marcaj: punct rosu / Durata: 1 ½ ore
Descriere – Traseul trece pe lânga statia Telecabinei din Busteni si dupa ce se desparte de traseul 7 urca prin padure, traverseaza firul Vaii Urlatoarea Mare, orientându-se spre Valea Urlatoarea Mica. sus

Busteni(885m) – Drumul Urlatorilor – Cantonul Jepi(1960m) – Cabana Piatra Arsa(1950m)
Marcaj: triunghi albastru / Durata: 3 ½ - 4 ½ ore
Descriere – De la Fabrica de Hârtie, traseul este comun cu traseul 5, trece pe lânga statia Telecabinei si urmeaza drumul forestier. În scurt timp îl paraseste si urca prin padure în punctul ” La Gratar”. Se desparte de traseul 5. Iese în zona alpina pe Creasta Urlatorilor, urmeaza portiunea denumita ”La Scari” si dupa un urcus scurt prin jnepenis, poteca ajunge la marginea platoului.
Observatii - Drum interzis pe timp de iarna.

Busteni (885m) – Valea Jepilor-Cabana Caraiman (2025m) – Cabana Babele (2200m) – Hotel Pestera (1610m) – Cabana Padina (1525m) – Cabana Bolboci (1460m) – Cabana Zanoaga (1400m) - Cabana Scropoasa (1205m) – Dobresti (1000m) – Tabara Caprioara
Marcaj: cruce albastra / Durata: 11 – 12 ½ ore
Descriere – Din Busteni, traseul trece pe lânga statia Telecabinei ; urmeaza drumul forestier cateva zeci de metri, mai sus paraseste traseele 6 si 5. Urca din ce în ce mai accentuat prin padure,pe versantul nordic al Jepilor Mici si dupa cca. 1-1 ½ ore atinge firul Vaii Jepilor. În ontinuare, poteca urca pe versantul sudic al Caraimanului, traverseaza firul apei de mai multe ori si iese spre stânga la Cabana Caraiman. Continua paralel cu firul apei pâna la Cabana Babele. De aici coboara pe piciorul Babelor pe Valea Ialomitei, trece pe lânga statia de Telecabina Pestera si urmeaza în aval soseaua pe lânga Hotelul Pestera, Cabana Padina, prin Cheile Coteanului si Tatarului ; pe malul vestic al Lacului Bolboci ajungem la Cabana Bolboci si putin mai jos de baraj se lasa pe stânga la Cabana Cheile Zanoagei. Strabate Cheile Zanoagei Mari, ocoleste Cheile Orzei si coboara spre Dobresti.
Observatii - Interzis pe timp de iarna tronsonul Busteni-Cabana Caraiman. sus

Busteni(885m) – Caminul Alpin (925m) – Poiana Costilei (1310m) – Poiana Pichetul Rosu (1445m) – La Prepeleac (1750m) – Valea Malaiesti (1720m)
Marcaj: triunghi rosu / Durata: 5 ½ - 6 ore
Descriere – Din Busteni, traseul urmeaza strada Valea Alba, depaseste Caminul Alpin si urca pe Plaiul Munticelului prin padure ; traverseaza Valea Costilei, Valea Galbenelelor, ajunge în Poiana Costilei. Traverseaza Valea Cerbului, trece prin Poiana Morarului si ajunge în Poiana Pichetului Rosu ce urca spre punctul ” La Prepeleac”. De aici poteca coboara usor apoi urca în Saua Malaiesti, iar mai departe coboara în Valea Malaiesti.
Observatii – Interzis pe timp de iarna tronsonul Poiana Pichetul Rosu – Valea Malaiesti.

Busteni (885 m) – Vârful Gâlma Mare (1419m) – Poiana Costilei (1310m) – Cabana Omu (2505m) – Cabana Babele (2200m) – Cabana Piatra Arsa (1950m) – Curmatura Vârfului cu Dor (1885m)
Marcaj: banda galbena / Durata: 9-11 ore
Descriere – Pâna la Poiana Costilei, urmam traseul 8. De acolo traseul urmeaza spre vest pe poteca marcata, traverseaza firul vaii, urca pe versantul dinspre Moraru si ajunge în Poiana Vaii Tapului, de unde continua pe Muntele Costila pâna la marginea padurii. Urca în partea superioara a caldarii glaciare a Vaii Cerbului si continua în serpentine largi pâna la Cabana Omu. Traseul coboara spre sud, pe deasupra Vaii Cerbului pâna la Cabana Babele. Coboara domol spre sud în lungul platoului, urca Muntele Furnica si coboara la statia Telecabinei (Cota 2000 Sinaia).
Observatii – interzis iarna tronsonul Poiana Costilei-Cabana Omu-Cabana Babele.

Busteni (885m) – Cabana Gura Diham (987m) – Cabana Poiana Izvoarelor (1455m) – La Prepeleac (1750m) – Cabana Omu (2505m) – Muntele Batrâna (2181m) – Saua Strunga (1909m)
Marcaj: banda rosie / Durata: 8 ½ - 10 ore
Descriere - Din Busteni traseul urmeaza soseaua pâna la Cabana Gura Diham. Urca trecînd pe la Cabana Poiana Izvoarelor, Poiana Pichetul Rosu si punctul ”La Prepeleac” de unde urcusul devine dificil, mai întâi prin padure, iar apoi printr-o zona de stâncarii si dupa ce trece de o muchie la Cununa Bucsoiului întâlneste traseul 30. Atinge Vârful Bucsoiu, coboara în Curmatura Bucsoiului si dupa un urcus scurt, coboara în Curmatura Morarului. Urmeaza un urcus de cca. 10 min. spre Cabana Omu. De aici traseul se orienteaza spre sud, iar apoi spre sud-vest, trece pe deasupra Mecetului Turcesc ; strabate Muntele Doamnele, Muntele Batrâna si Muntele Strungile Mari si ajunge în Saua Strunga.
Observatii – Interzis pe timp de iarna tronsonul Pichetul Rosu – Saua Strunga. sus

Busteni (885m) – Caminul Alpin (925m) – Cabana Gura Diham (987m) – Saua Baiului (1363m) – Cabana Diham (1320m)
Marcaj: triunghi albastru / Durata: 2 ½ - 3 ore
Descriere – De la Cabana Gura Diham(din Busteni 4,2 Km drum auto) poteca urca prin padure prin Saua Baiului, urmareste un drum auto nemodernizat pâna la Cabana Diham.

Gara Azuga (940m) – Valea Grecului – Saua Baiului (1363m) – Cabana Diham (1320m)
Marcaj: triunghi galben / Durata: 2 ½ ore
Descriere – Traseul pleaca de la Gara Azuga, paralel cu calea ferata spre Brasov, se abate la stânga si urmeaza drumul forestier ( ½ ore). De la capatul drumului, poteca urca prin padure pâna sub Vârful Grecului ; de aici prin poieni si padure ajunge în Saua Baiului.
Observatii – În Saua Baiului apare un al treilea marcaj triunghi galben dinspre Predeal.

La Spiote(1605m) – Poiana Frasinet – Valea Glajariei(990m)
Marcaj: cruce galbena / Durata: 2 ore
Descriere – Traseu comun pâna în Valea Frasinet cu traseul 14. Dupa ce se desparte de punct rosu (traseul 14), poteca urmareste Magura Cenusie pe curba de nivel iar apoi coboara prin padure pe Valea Glajariei.

La Spiote(1605m) – Cabana Diham(1320m) – Poiana Pichetul Rosu(1445m)
Marcaj: punct rosu / Durata: 2 ½ ore
Descriere - Traseul pleaca din DN 73, Predeal-Rasnov ; traseu usor prin padure pâna în Pârâul Frasinet ; de aici la Cabana Diham iar în continuare pâna la Pichetul Rosu (panta domoala).

Bran(825m) – Poiana Clincea(1640m) – Saua din Tiganesti(2195m) – Cabana Omu (2505m)
Marcaj: banda rosie / Durata: 5 ½ - 6 ½ ore
Descriere – De la Podul Oprisului (din Valea Poarta), poteca urca tot timpul pâna la Vârful Scara. Din Poiana Clincii, panta devine mai domoala. Poteca trece succesiv de punctul ”La Stânci” si Turnul Clincii, traverseaza vâlcelul Vaii Urlatoarea Clincii, urca pe versantul vestic al Muntelui Tiganesti pâna în Culmea Tiganesti. Ocoleste Turnul Tiganesti si dupa ce trece prin hornul ”La Scara” atinge Vârful Scara. Coboara spre Hornul Mare al Malaiestilor iar apoi urca la Cabana Omu.
Observatii – Interzis pe timp de iarna tronsonul Poiana Clincii – Cabana Omu.

Bran(825m) – Poiana Ciubotei(1360m) – Vârful Scara (2422m) –Cabana Omu (2505m)
Marcaj: triunghi galben / Durata: 6 – 7 ore
Descriere – Dupa ce traverseaza Branul si se lasa în dreapta marcajul cruce rosie (Valea Gaura) la 6 Km de ramificatia din DN Brasov-Pitesti, poteca incepe sa urce trecând pe rând prin Poiana Ciubotei si Poiana Ciubotei de Sus si iese în Catunul Ciubotei. Continuând urcusul ajunge pe Podul Spintecaturilor în apropierea Varfului Scara, coboara spre Hornul Mare al Malaiestilor si urca la Cabana Omu.
Observatii – Traseu interzis iarna.

Bran(825m) – Valea Gaura – Cabana Omu(2505m)
Marcaj: cruce rosie / Durata: 6 – 7 ore
Descriere – Dupa ce paraseste drumul forestier marcat cu triunghi galben la 5,5 Km de centrul comunei Bran, poteca urca pieptis spre Poiana Dintre Vai, ajunge în caldarea inferioara a vaii, depaseste 3 trepte glaciare (”Catunul de Jos”, ”Catunul Mic” si ”Catunul de Sus”) apoi urca pieptis pe Muntele Scara ajungând în Curmatura Hornurilor, iar în continuare în urcus la Cabana Omu.
Observatii – Traseu interzis iarna. sus

Simon(800m) – Valea Simon – Stâna Gaura(1560m)
Marcaj: trunghi galben / Durata: 2 ore
Descriere – De la capatul drumui forestier poteca urca prin padure, mai intâi accentuat, apoi mai domol, prin poieni.

Simon(800m) – Valea Simon – Poiana Gutanu( 1460m)
Marcaj: banda albastra / Durata: 2 ore
Descriere – Dupa 9 Km de la DN traseul se abate la dreapta urmând un drum forestier de cca. 1 Km ; o noua abatere la stânga traverseaza pârâul si urmeaza un urcus domol prin poieni si padure în prima parte si apoi accentuat prin padure.

Simon(800m) – Plaiul lui Lom – Poiana Gutanu(1460m) – Saua Strunga(1909m) – Cabana Padina(1525m)
Marcaj: banda rosie / Durata: 6 ½ - 7 ½ ore
Descriere – Din Simon, la 5 Km de la DN Brasov-Pitesti, poteca urca prin padure si prin poieni pâna la Poiana Gutanu. Apoi drumul se îndreapta spre est si apoi spre sud, traverseaza Valea Grohotisului, urca accentuat pe sub Muntele Grohotisului si ajunge în Saua Strunga. De aici coboara pe Muntele Colti la Cabana Padina.

Moieciu de Sus(950m) – Poiana Gutanu(1460m) –Saua Batrâna(2181m) – Hotel Pestera (1610m)
Marcaj: triunghi rosu / Durata: 7 - 8 ore
Descriere – Poteca se desfasoara în paralel cu drumul auto pâna la Piciorul Seciului, unde paraseste soseaua, urcând accentuat prin padure. Dupa ce depaseste Casa de Vânatoare si Stana din Gutanu, urca spre Coltii Tapului, iesind in Saua Batrana. Din Sa coboara spre Hotel Pestera prin Valea Doamnele.
Observatii – Traseu interzis iarna. sus

Moieciul de Sus(950m) – Valea Pravalele – Saua Strunga(1909m) – Cabana Padina(1525m)
Marcaj: cruce rosie / Durata: 6 – 7 ore
Descriere – De la capatul drumului forestier care traverseaza satul Simon, traseul urca paralel cu firul apei, pe sub muntele Grohotisul pâna în Saua Strunga. Din sa coboara pe Muntele Colti la Cabana Padina.

Curmatura Vârfului cu Dor(1885) – Valea Izvorul Dorului – Cabana Bolboci (1460m)
Marcaj: cruce galbena / Durata: 2 -2 ½ ore
Descriere – Din Curmatura Vârfului cu Dor, traseul coboara prin vâlcelul Vârfului cu Dor pâna în Valea Izvorul Dorului ; dupa ce traverseaza doua fire de apa, urca usor pe sub Vârful Nucet ; coborând prin padure, traseul iese putin în amonte de Cabana Bolboci, pe malul stâng al Ialomitei, continuând in aval, traverseaza Barajul si ajunge la Cabana Bolboci.

Canton Jepi(1960m) – Sub Vârful Ciocârlia(2043m)
Marcaj: triunghi rosu / Durata: 20 – 30 min

Muntele Jepii Mici(2120m) – Cabana Caraiman(2025m)
Marcaj: punct albastru / Durata: 20 min

Cabana Babele(2200m) – Crucea Eroilor(2284m) – Saua Sugarile(2295m)
Marcaj: cruce rosie / Durata: 1 ¾ - 2 ore
Descriere – De la Cabana Babele, poteca se indreapta spre nord-vest în urcus spre Muntele Caraiman pâna aproape de Cucea Eroilor. De la Cruce revine pe Vârful Caraiman iar apoi coboara spre Saua Sugarilor. sus

Cabana Caraiman(2025m) – Crucea Eroilor(2284m)
Marcaj: punct rosu / Durata: ¾ - 1 ore
Descriere – Traseul urmeaza în urcus moderat Brâna Mare a Caraimanului. Observatii – Traseu interzis pe timp de iarna.

Cabana Diham(1320m) – Valea Glajariei(990m) – Poiana Malaiesti Izvor(1200m)
Marcaj: cruce albastra / Durata: 1 – 1 ¼ ore
Descriere – De la Cabana Diham, traseul coboara prin padure pâna la confluenta vâlcelului Dihamului cu Valea Glajariei pe care o traverseaza si urca in Poiana Malaiesti Izvor.

Curmatura Armasarilor(1432m) – Cabana Poiana Izvoarelor(1455m)- Saua Baiului (1363m)
Marcaj: cruce albastra / Durata: 1 – 1 ¼ ore
Descriere – Traseul urca pâna în creasta Dihamului de unde coboara si se orienteaza pe pantele sudice ale Muntelui Diham traversând mai multe poieni.

Valea Malaiesti(1720m) – Brâna Caprelor – Saua Brâna Caprelor(2285m)
Marcaj: triunghi albastru / Durata: 1. ½ - ore
Descriere – Din Valea Malaiesti, traseul urmeaza valea în amonte, în scurt timp o paraseste orientându-se spre stânga. Urca accentuat în serpentine printr-o zona cu pajisti, prinde Brâna Caprelor pe care continua pâna în Creasta Bucsoiului Mare.
Observatii – Traseu interzis pe timp de iarna. sus

Valea Malaiesti(1720m) – Padina Crucii – Lacul Tiganesti(2050m) – Culmea Tiganesti (2195m)
Marcaj: banda galbena / Durata: 1. ½ - 1 ¾ ore
Descriere – Traseul urca printr-o zona cu vegetatie bogata, pâna în saua de pe Muntele Padina Crucii, coboara apoi spre firul Vaii Tiganesti. Dupa ce trece pe lânga lac urca pe versantul estic al Culmii Tiganesti si întalneste traseul 15.
Observatii – Traseu periculos pe timp de iarna.

Stâna Gaura(1560m) – Poiana Gutanu(1460m)
Marcaj: triunghi albastru / Durata: 1 ½ - 2 ore
Descriere – Traseu de legatura pe sub versantul branean al Bucegilor cu diferente de nivel reduse.
Observatii – Triunghiul albastru dispare în momentul în care intersecteaza traseul 22 (triunghi rosu).

Cabana Bolboci(1460m) – Muntele Zanoaga – Cantonul Bratei(1250m)
Marcaj: cruce rosie / Durata: 2 ½ ore
Descriere – De la cabana, traseul urmareste drumul auto nemodernizat spre Muntele Zanoaga, dupa cca. 1 ora îl paraseste si urca în Saua Lespezi, de unde coboara în Valea Brateiului.

Cabana Padina(1525m) – Saua Strunga(1904m) – Vârful Bucsa – Curmatura
Fiarelor (1790m) – Satul Fundatica(1140m)
Marcaj: banda rosie / Durata: 5 – 6 ore
Descriere – Traseul traverseaza culmea centrala nordica a Muntilor Leaota, facând legatura între Muntii Bucegi si Culoarul Rucar-Bran, iar de aici cu Piatra Craiului si Iezer-Papusa.

Cabana Omu(2505m) – Obârsia Ialomitei – Cabana Pestera(1610m)
Marcaj: banda albastra / Durata: 2 – 2 ½ ore
Descriere – De la Cabana Omu pe directia SSV poteca ocoleste Vârful Bucura-Dumbrava, apoi Vârful Gavanele coborând în caldarea glaciara a Obârsiei, în apropiere de Mecetul Turcesc. Ea trece pe lânga Cascada Ialomitei, ajunge în Valea Sugarilor si întalneste drumul pietruit care duce la Cabana Pestera.
Observatii – Traseu interzis pe timp de iarna.

Cabana Omu(2505m) – Muntele Doamnele – Muntele Strungile – Saua Strunga (1904m) – Cabana Padina(1525m)
Marcaj: banda rosie / Durata: 5 – 5 ½ ore
Descriere – Din Vârful Gavanele ne abatem spre vest si urmam poteca ce se îndreapta pe deasupra Mecetului Turcesc, catre Muntele Doamnele. Poteca ajunge pe Cupola Gutanului, strabate Muntele Batrana, Stâncariile Tapului si Strungilor pâna în Saua Strunga, de unde pe coastele calcaroase ale Muntelui Colti coboara la Cabana Padina.
Observatii – Traseu interzis pe timp de iarna.

Cabana Miorita(1987m) – Muntele Furnica(1950m) – Cabana Babele (2200m) – Ceardacul Obârsiei – Cabana Omu(2505)
Marcaj: banda galbena / Durata: 5 – 6 ore
Descriere – Traseul parcurge Platoul Bucegilor pe latura sa estica, trecând sugestiv pe lânga Cabana Miorita, Cabana Piatra Arsa si Cabana Babele. sus

Cabana Babele(2200m) – Crucea Eroilor(2284m) – Vârful Caraiman(2384m) – Spinarea Costilelor – Saua Sugarilor(2295m)
Marcaj: cruce rosie / Durata: 2 – 2 ½ ore
Descriere – Din versantul ce merge la Vârful Omu se ramifica spre NE apoi spre E poteca de pe versantul sudic al Caraimanului care ajunge pe un pinten stâncos ce separa Valea Jepilor de Valea Seaca a Caraimanului, în marginea careia se afla Crucea Eroilor. Din Saua Caraimanului poteca se orienteaza spre vest, continua în urcus Coama Caraimanului, traverseaza drmul Babele-Costila, apoi în coborâre pe Spinarea Costilelor ajunge în Saua Sugarilor.
Observatii – Traseu interzis pe timp de iarna.

Moroieni(600m) – Dobresti – Cheile Orzei – Cabana Scropoasa(1205m) - Cabana Cheile Zanoagei(1380m) – Cabana Bolboci(1460m) – Cabana Pestera(1610m)
Marcaj: cruce albastra / Durata: 8 – 9 ore
Descriere – Cu exceptia portiunii dintre Dobresti si Scropoasa, restul traseului se desfasoara pe soseaua asfaltata (Moroieni-Tabara Scolara Cerbul – Dobresti – Cabana Scropoasa – Cabana Pestera).

Moroieni(600m) – Sanatoriul Moroieni(1022m) – Plaiul Priporului – Plaiul Orzei – Cabana Scropoasa(1205m)
Marcaj: cruce albastra / Durata: 6 – 7 ore
Descriere – Traseul se desfasoara pe drumul modernizat Pucheni – Glod – Sanatoriul Moroieni si pe drumul forestier auto Sanatoriul Moroieni – Cabana Scropoasa ; pe Plaiul Priporului si Plaiul Orzei poate fi folosita si poteca pastorala ce urmareste culmea.

Sinaia(825m) – Valea Izvorului – Pasul Paduchiosului(1032m) – Popasul ‘Cota 1000‘ – Valea Ialomicioara – Moroieni(600m)
Marcaj: sosea asfaltata(22km - DN 71) / Durata: 3- 4 ore
Descriere – Soseaua face legatura între Prahova si Ialomita, traversând partea de sud a Bucegilor. Din ea se ramifica drumul pietruit catre Cabana Cuibul Dorului si mai departe pe Platoul Bucegilor si peste Muntele Dichiul
- de interes comunitar sau situri “Natura 2000” :
- Muntii Ciucas (com.Măneciu, Ceraşu) – aproximativ 9400 ha în judeţul Prahova
- include rezervatia “Tigaile Mari” (3 ha)
Existenţa în această zonă a fragmentelor de păduri virgine reprezintă cea mai bogată şi mai completă sursă de informaţii privind funcţionarea ecosistemelor forestiere, constituind un patrimoniu mondial pentru lumea ştiinţifică. Este remarcabil faptul că în Masivul Ciucaş, ca şi în alte câteva zone montane ale Carpaţilor româneşti, mai există încă populaţii destul de mari de urs, lup şi râs, în timp ce în restul Europei au fost decimate încă de acum 100-150 de ani. Dintre nevertebrate, genul Alopia reprezintă un endemism carpatic ce formează populaţii abundente în Ciucaş. A fost identificat un număr relativ mare de habitate naturale ce necesită declararea ariilor speciale de conservare, dintre care cel puţin 5 sunt prioritare.

- Padurea Glodeasa (com.Valea Doftanei) – 535 ha
Glodeasa este o padure seculara virgina de fag si de brad, cu varste intre 200-300 ani si inaltimi de 40-45 m. Deoarece in zona nu se efectueaza exploatare forestiera, padurea pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Este una dintre putinele paduri virgine ramase in tara, constituind o raritate pe plan european. Suprafata propusa pentru ocrotire prezinta o remarcabila varietate peisagistica: paduri, stanci, roci la zi, pajisti, chei, ape dulci. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii de plante rare, aflate pe Lista Rosie nationala.

- Lacul Balbaitoarea (com.Batrani) – 2,6 ha
Este o mlastina de turba inalta tipica, avand localizarea cea mai sudica din Europa. A fost studiata sistematic incepand din anul 1972 de catre prof.dr.Constantin Parvu, fiind prima turbarie de la noi din tara asupra careia au fost facute studii de evaluare a productiei primare a macrofitelor. Adancimea maxima in stratul de turba este de 14,2 m iar ochiul de apa are o adancime de 12 m la o suprafata totala de 13850 m. La momentul descoperirii au fost pusi in evidenta 25 de taxoni noi pentru flora si fauna Romaniei. Au fost evidentiate 8 specii de plante aflate pe Lista Rosie, dintre care o planta carnivora, Drosera rotundifolia.

- Stanca Tohani (com.Gura Vadului) – 50,2 ha
Dealurile Tohani se gasesc la nord de orasul Mizil, fiind asezate la granita dintre Campia Romana si Subcarpati. Zona prezinta calcare sarmatice care ies la zi in multe locuri si un microclimat ce a favorizat instalarea a numeroase specii vegetale endemice si rare. Tot aici exista o cariera de calcar in care au fost identificate specii fosile neogene. Elementele vegetale fitogeografice estice si sudice se intalnesc alaturi de cele central europene, alcatuind grupari unice in tara. Zona a fost studiata din punct de vedere botanic inca din anul 1898, de catre D.Grecescu, datele fiind cuprinse si in Flora Romaniei.

- Padurea Plopeni (oraşul Baicoi) – 89 ha
Este o padure de stejar de cca 150 ani in care vegeteaza o serie de plante sudice, dintre care unele foarte rare sau chiar unice in zona Munteniei. Zona este foarte importanta pentru existenta endemismului Peucedanum rochelianum care a fost semnalat in putine locuri, in Banat si in nordul Olteniei, arealul fiind in extindere spre est. Este de remarcat existenta asociatiei vegetale Peucedano (rocheliani)-Molinietum caeruleae, endemica in Romania, descrisa din Banat si Tara Hategului. Acest sit a fost selectat sa faca parte din reteaua ecologica europeana NATURA 2000 datorita prezentei plantei Molinia caerulea in padurea de stejar, asociatia fiind periclitata la nivel european si avand deci valoare conservativa mare.

- Bucegi (orasele Comarnic, Sinaia, Busteni, Azuga)– aproximativ 13000 ha in judetul Prahova
In cadrul Parcului Natural Bucegi se remarca cele trei rezervatii prahovene: Abruptul Prahovean, Muntii Coltii lui Barbes si Locul fosilifer Plaiul Hotilor. Versantul prahovean este stancos si abrupt, prezinta pereti goi de stanca, brazdati de hornuri adanci, cu brane inierbate si o suita de vai ale cursurilor de apa afluente pe dreapta ale raului Prahova. Parcul a fost declarat in ideea protejarii formatiunilor vegetale, a florei si faunei deosebit de bogate, a formatiunilor geologice si geomorfologice, asigurandu-se totodata continuitatea functiunii turistice si a activitatilor traditionale desfasurate de catre comunitatile locale.

miercuri, 26 octombrie 2011

Ploiesti History

Ploiești is the county seat of Prahova County and lies in the historical region of Wallachia in Romania. The city is located 56 km (35 miles) north of Bucharest

The town was established in 1596, during the reign of Mihai Viteazul (Michael the Brave). It rapidly flourished as a center for trade and handicraft manufacturing in the 17th and 18th centuries. The road connecting Ploieşti to Brasov was opened in 1864, and the railway arrived in 1882. Many schools and hospitals were built around this time.
In the mid-19th century, the Ploieşti region was one of the world's leading oil extraction and refinery sites. The city is also remembered as the site of the self-styled Republic of Ploieşti, a short-lived 1870 revolt against the Romanian Monarchy.


The world's first oil refinery opens at Ploieşti, Romania
World's first large refinery opened at Ploieşti, in 1856-1857, with US investment. After being taken over by Nazi Germany, the Ploieşti refineries were bombed in Operation Tidal Wave by the Allies during the Oil Campaign of World War II.




Teleajen Valley

The Teleajen Valley, a link between Prahova and Brasov county, is intersected in its middle by the road DN1A and it is scattered all over with stylish villages(Maneciu, Valenii de Munte, Cheia, Izvoarele, Slanic), with a highly developed tourist infrastructure.
It is a top rated area as concerning its places for recovery, relaxation, cycling, etc.
The centres of interest are the resorts Cheia, Slanic and Ciucas Mountains, wich will offer you quiet places and tender peaks, great valleys for camping.